Președinția Republicii Moldova
Astăzi marcăm unul din cele mai semnificative evenimente din istoria țării noastre: cea de-a 25-ea aniversare de la decretarea limbii române ca limbă oficială a Republicii Moldova.
Omagiul nostru se îndreaptă către sutele de mii de cetăţeni care au adus prin votul lor la loc de cinste limba română. La depărtarea unui sfert de veac, vedem cum modul de a ne vorbi limba maternă a evoluat semnificativ.
În plus, asistăm la o extindere îmbucurătoare a funcţiilor limbii române în întreaga societate.
Totuși, deşi pe parcursul anilor s-au întreprins mai multe acţiuni de importanţă majoră, chemate să înlesnească implementarea legislaţiei lingvistice, adoptate la 31 august 1989, situaţia reală de funcţionare a limbii române în Republica Moldova este încă departe de a fi pe potriva așteptărilor.
Sunt necesare revizuirea capitală a normelor lingvistice în vigoare, elaborarea unei politici lingvistice de tip nou, în conformitate cu standardele europene, şi a unui program ştiinţific de reglementare a modului de funcţionare a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova.
Fără îndoială, legislaţia lingvistică a avut, la începuturi, o importanţă enormă pentru procesul de afirmare socială a limbii române în condițiile Republicii Moldova. S-a revenit la grafia firească a limbii noastre, alfabetul latin, iar în instituţiile de stat prezența ei a devenit o realitate. În acelaşi timp, un rol deosebit pentru transpunerea în viață a legislației vizate l-a avut şi Declarația de Independență a Republicii Moldova din 27 august 1991.
Acesta este primul act oficial ce denumește corect, din punct de vedere științific, limba vorbită de populaţia majoritară.
Cu trecerea anilor, însă, caracterul defectuos și ambiguu al legislației lingvistice a paralizat aplicarea ei în practica socială și a blocat inițierea unui dialog echitabil între etniile conlocuitoare.
Prin urmare, în cei 25 de ani de funcționare a limbii române pe teritoriul Republicii Moldova în calitate de limbă oficială, Legea în cauză nu și-a realizat pe deplin scopul urmărit: cea mai mare parte a concetățenilor noștri alolingvi nu cunosc limba curentului etnic majoritar.
Actele emise de administrația publică centrală și locală continuă a fi elaborate în română și rusă. Multe instituții de relații cu publicul recunosc drept limbă de comunicare numai limba rusă. O situație similară se atestă și în sfera mass-media.
Pentru a soluționa problemele legate de funcționarea limbii române în Republica Moldova, este necesară realizarea, în ritm de urgență, a unui ansamblu de reforme structurale consistente.
Evident, discuțiile superficiale și adeseori inutile despre limbă ar putea să dispară odată și pentru totdeauna, dacă problemele legate de denumirea limbii, de lingvistică, de literatură, de istorie și de cultură ar fi delegate Academiei de Științe (așa cum se procedează, de exemplu, în Franța sau în România).
În cei 25 de ani de la adoptarea legislației lingvistice, Academia de Științe, prin intermediul corpului său de filologi, în particular, şi a comunității științifice, în general, de nenumărate ori și-a expus opinia atât în problema denumirii corecte a limbi noastre, cât și în problema elaborării unei legislații noi, a unei politici lingvistice de stat bine articulate și a unui program concret de implementare a acesteia în viață.
Iar dacă unii politicieni sunt încă de părere că lingviștii și oamenii de cultură exagerează importanța socială și culturală a limbii oficiale, acestora le amintesc că limba oficială a statului, de rând cu stema, imnul și drapelul de stat, constituie însemnul determinant al suveranității statului.
Doamnelor și domnilor!
Acestea fiind spuse, Vă aduc sincere felicitări cu prilejul Sărbătorii Naționale Limba Noastră cea Română. Vă doresc sănătate și perseverență în promovarea idealurilor noastre naționale!
Vă mulțumesc!
