Statutul și atribuțiile președintelui Republicii Moldova

Președintele Republicii Moldova, șeful statului

Președintele Republicii Moldova, în calitatea sa de șef al statului, reprezintă statul și este garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării (articolul 77 din Constituție).

Alegerea Președintelui Republicii Moldova

Președintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Este declarat ales candidatul care a întrunit cel puțin jumătate din voturile alegătorilor ce au participat la alegeri. În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi, cu condiția că numărul acestora e mai mare decît numărul voturilor exprimate împotriva candidatului. Procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică (articolul 78 din Constituție).

Candidatul la funcția de Președinte al Republicii Moldova

Poate fi ales Președinte al Republicii Moldova cetățeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniți, a locuit sau locuiește permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puțin de 10 ani și posedă limba de stat (articolul 78 alineatul (2) din Constituție).

Procedura validării mandatului și depunerii jurămîntului

Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova este validat de Curtea Constituțională, iar candidatul a cărui alegere a fost validată depune în fața Parlamentului și a Curții Constituționale, cel tîrziu la 45 de zile după alegeri, următorul jurămînt: „Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea propășirii Republicii Moldova, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Moldovei” (articolul 79 din Constituție).

Durata mandatului Președintelui Republicii Moldova

Mandatul Președintelui Republicii Moldova durează 4 ani și se exercită de la data depunerii jurămîntului. Șeful statului își exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către Președintele nou-ales. Mandatul Președintelui Republicii Moldova poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă, însă nici o persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al Republicii Moldova decît pentru cel mult două mandate consecutive (articolul 80 din Constituție).

Incompatibilități și imunități ale Președintelui Republicii Moldova

Calitatea de Președinte al Republicii Moldova este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcții retribuite. Șeful statului se bucură de imunitate și nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului. Parlamentul poate hotărî punerea sub acuzare a Președintelui Republicii Moldova, cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților aleși, în cazul în care săvîrşeşte o infracțiune, iar competența de judecată aparține Curții Supreme de Justiție, în condițiile legii. Președintele este demis de drept la data rămînerii definitive a sentinței de condamnare (articolul 81 din Constituție).

Suspendarea și demiterea din funcția de Președinte al Republicii Moldova

În cazul săvîrşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele Republicii Moldova poate fi suspendat din funcție de Parlament, cu votul a două treimi din deputați. Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din deputați și se aduce, neîntîrziat, la cunoștința Președintelui Republicii Moldova. Președintele poate da Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută. Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui (articolul 89 din Constituție).

Vacanța funcției

Vacanța funcției de Președinte al Republicii Moldova intervine în caz de expirare a mandatului, de demisie, de demitere, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor sau de deces. Cererea de demisie a Președintelui Republicii Moldova este prezentată Parlamentului, care se pronunță asupra ei.

Imposibilitatea exercitării atribuțiilor mai mult de 60 de zile de către șeful statului este confirmată de Curtea Constituțională în termen de 30 de zile de la sesizare. În termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanța funcției de Președinte al Republicii Moldova, se vor organiza, în conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Președinte (articolul 90 din Constituție).

Interimatul funcției

Dacă funcția de Președinte al Republicii Moldova devine vacantă sau dacă Președintele este demis, ori dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuțiile, interimatul se asigură, în ordine, de Președintele Parlamentului sau de Primul-ministru (articolul 91 din Constituție).

Răspunderea Președintelui interimar

Dacă persoana care asigură interimatul funcției de Președinte al Republicii Moldova săvîrşeşte fapte grave, prin care încalcă prevederile Constituției, se aplică articolul 89 alineatul (1) și articolul 91 (articolul 92 din Constituție).

Actele Președintelui

În exercitarea atribuțiilor sale, șeful statului emite decrete, obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul statului. Decretele se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

De asemenea, decretele emise de Președinte în exercitarea atribuțiilor sale prevăzute în articolul 86 alineatul (2), articolul 87 alineatele (2) , (3) și (4) se contrasemnează de către Primul-ministru (articolul 94 din Constituție).

Atribuțiile Președintelui Republicii Moldova

Convocarea Parlamentului

Președintele Republicii Moldova, convoacă Parlamentul în cel mult 30 de zile de la alegeri (articolul 63 alineatul (2) din Constituție).

Dreptul la inițiativă legislativă

Președintele Republicii Moldova are dreptul la inițiativă legislativă (articolul 73 din Constituție).

Mesaje Parlamentului

Președintele Republicii Moldova poate lua parte la lucrările Parlamentului. Președintele Republicii Moldova adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale națiunii (articolul 84 din Constituție).

Promulgarea legilor

Președintele Republicii Moldova promulgă legile și este în drept, în cazul în care are obiecții asupra unei legi, să o trimită, în termen de cel mult două săptămîni, spre reexaminare, Parlamentului. În cazul în care Parlamentul își menține hotărîrea adoptată anterior, Președintele promulgă legea (articolul 93 din Constituție).

Dizolvarea Parlamentului

În cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.

Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

Concomitent cu aceste posibilități, există și anumite restricții cu referire la dizolvarea Legislativului. Astfel, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată în cursul unui an. El nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui Republicii Moldova, și nici în timpul stării de urgență, de asediu sau de război (articolul 85 din Constituție).

Atribuțiile Președintelui la numirea Guvernului

Învestitura

Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, desemnează un candidat pentru funcția de Prim-ministru, iar în baza votului de încredere al Parlamentului, șeful statului numește Guvernul. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a funcției, Președintele Republicii Moldova revocă și numește, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului (articolul 98 din Constituție).

Desemnarea Prim-ministrului interimar

Președintelui Republicii Moldova va desemna un alt membru al Guvernului ca Prim-ministru interimar, în cazul imposibilității Prim-ministrului de a-și exercita atribuțiile sau în cazul decesului acestuia, pînă la formarea noului Guvern (articolul 101 din Constituție).

Atribuții în domeniul politicii externe

Președintele Republicii Moldova, care personifică statul și este chemat să-l reprezinte în relațiile cu alte state, la cel mai înalt nivel, își exercită funcția de reprezentant oficial al statului în colaborare cu Parlamentul și Guvernul și are următoarele atribuții în domeniul politicii externe:

• poartă tratative și ia parte la negocieri, încheie tratate internaționale în numele Republicii Moldova și le prezintă, în modul și în termenul stabilit de lege, spre ratificare Parlamentului;
• la propunerea Guvernului, acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai Republicii Moldova și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice; 
• primește scrisorile de acreditare și de rechemare ale reprezentanților diplomatici ai altor state în Republica Moldova (articolul 86 din Constituție).

Atribuții în domeniul apărării

Președintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forțelor armate. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau generală. De asemenea, în caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, Președintele Republicii Moldova ia măsuri pentru respingerea agresiunii, declară stare de război se le aduce, neîntîrziat, la cunoștința Parlamentului. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanșarea agresiunii. 

Președintele Republicii Moldova poate lua și alte măsuri pentru asigurarea securității naționale și a ordinii publice, în limitele și în condițiile legii (articolul 87 din Constituție).

Numirea judecătorilor

Președintele Republicii Moldova numește în funcție judecătorii instanțelor judecătorești, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (articolul 116 alineatul (2) din Constituție).

Alte atribuții

Președintele Republicii Moldova îndeplinește și următoarele atribuții: 

a) conferă decorații și titluri de onoare;
b) acordă grade militare supreme prevăzute de lege;
c) soluționează problemele cetățeniei Republicii Moldova și acordă azil politic;
d) numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege; 
e) acordă grațiere individuală; 
f) poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința asupra problemelor de interes național; 
g) acordă ranguri diplomatice;
h) conferă grade superioare de clasificare lucrătorilor din procuratură, judecătorii și altor categorii de funcționari, în condițiile legii;
i) suspendează actele Guvernului, ce contravin legislației, pînă la adoptarea hotărîrii definitive a Curții Constituționale; 
j) exercită și alte atribuții stabilite prin lege (articolul 88 din Constituție).