Președinția Republicii Moldova
Salut desfășurarea „Consfătuirii permanente pe probleme politice în cadrul procesului de negocieri privind reglementarea diferendului transnistrean”, cunoscută ca Formatul „5+2”, întrunire preconizată pentru 27-28 noiembrie, la Viena. În opinia mea, evenimentul este o oportunitate foarte bună spre a obţine rezultate concrete pentru pachetul de decizii, aprobate în cadrul primei noastre întrevederi cu V. Crasnoselschi, din 4 ianuarie, curent, şi reafirmate în cadrul celei de-a doua întrevederi pe care am avut-o cu liderul de la Tiraspol pe 30 martie.
Ţin să amintesc că scopul pachetului ce l-am propus prevedea rezolvarea unor probleme concrete, importante pentru cetăţenii de rînd, prin realizarea unei înţelegeri între Tiraspol şi Chişinău la care să participe parteneri internaţionali în formatul „5+2” şi, drept urmare, să conducă la dinamizarea de mai departe a proceselor pozitive în această direcţie. În pachetul la care ne-am referit sunt fixate următoarele probleme: apostila diplomelor universitare emise în Transnistria, înregistrarea numerelor de înmatriculare auto pentru locuitorii Transnistriei, restabilirea legăturii telefonice între cele două maluri ale Nistrului, accesul la terenurile agricole din raionul Dubăsari, funcţionarea, în Transnistria, a şcolilor moldoveneşti cu predare în grafia latină, problema dosarelor penale, asigurarea circulaţiei libere a locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului, deschiderea podului din preajma satelor Gura-Bîcului – Bîcioc.
Îmi exprim satisfacția că s-a reuşit să fie reinclusă problema transnistreană în agendă, cu regim prioritar atît pentru Guvernul, cît şi pentru Parlamentul Republicii Moldova.
În pofida faptului că au existat probleme, menționez că s-au depus efortuluri substanţiale spre a le depăși și a organiza întrevederea în formatul „5+2” în acest an. În prezent constatăm că în condiţiile în care există un parteneriat activ al tuturor participanţilor, s-a putut ajunge la o asemenea înţelegere. Sper că şedinţa ce urmează să aibă loc va fi una reuşită și vor fi încheiate acorduri concrete pe mai multe subiecte luate în discuție pe tot parcursul anului 2017.
Sentimentul de optimism e alimentat şi de faptul că, încă la sfîrşitul lunii mai, a avut loc întrevederea la nivel de conducere a Republicii Moldova (Preşedintele ţării, Preşedintele Parlamentului, Prim-ministrul) cu şefii misiunilor diplomatice ale OSCE, Rusiei, Ucrainei, UE şi SUA, care îi reprezintă membrii formatului “5+2”. În cadrul acelei întrevederi, şefii misiunilor diplomatice au fost informaţi vizavi de poziţia unică a Conducerii Republicii Moldova în realizarea majorităţii punctelor din pachetul de măsuri propus pentru consolidarea încrederii reciproce.
Este important să menţionăm că Mecanismul de coordonare a eforturilor Conducerii Republicii Moldova pentru promovarea procesului de reglementare a diferendului transnistrean, creat în februarie şi funcționează atît la nivel de demnitari de rang înalt, cît şi la nivel de consilieri, în cadrul lui au fost înregistrate şi primele rezultate palpabile.
Sper că rezultatele întrevederii în formatul „5+2” şi a Consfătuirii Miniştrilor de externe OSCE, care urmează să aibă loc la Viena sub preşedinţia Austriei, vor contribui la consolidarea acordurilor încheiate privind realizarea setului de 8 puncte, vor contribui la activizarea procesului de reglementare a diferendului transnistrean în anul viitor, 2018, cînd se va desfășura sub preşedinţia Italiei.
Sînt convins că prin rezolvarea problemelor concrete cu care se confruntă locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului, prin crearea de condiţii pentru dezvoltarea relaţiilor economice, sociale, culturale și pentru soluţionarea problemelor umanitare, vom pune bazele trecerii treptate la un proces eficient de reglementare politică în baza elaborării unui statut special pentru Transnistria, ca parte componentă a statului independent şi suveran Republica Moldova, în graniţele recunoscute de comunitatea mondială.
De asemenea, aş dori să subliniez că Protocolul de la Berlin, semnat în anul 2016, în cadrul preşedinţiei Germaniei în OSCE, mă refer mai ales la consensul realizat de partenerii internaţionali în Declaraţia comună privind reglementarea diferendului transnistrean, sprijinită de 57 de state în cadrul reuniunii CMAE OSCE, la 9 decembrie, 2016, în oraşul Hamburg, au asigurat o dinamică pozitivă procesului de promovare a măsurilor de consolidare a încrederii între cele două maluri ale Nistrului şi perspectivelor de reglementare politică a conflictului transnistrean.
Vreau să menţionez că și pe viitor rămîn adeptul ideii de creștere a eficienţei Mecanismului de coordonare a eforturilor Conducerii Republicii Moldova pentru promovarea procesului de reglementare a diferendului transnistrean atît pe plan intern, cît şi pe plan internaţional.
