Președinția Republicii Moldova
(Eveniment organizat la 17 martie de Oficiul OSCE pentru Democrație și Drepturile Omului (ODIHR) și de UN Women pentru Europa și Asia Centrală)
„Vă mulțumesc pentru invitația de a participa la această discuție.
Deși Moldova este considerată o națiune cu tradiții patriarhale puternice, mă bucur să vă comunic că femeile au un punct de sprijin puternic în societatea noastră. Acest lucru nu este întâmplător, nu se datorează unor circumstanțe fericite. Acesta este rezultatul multor ani de muncă ai femeilor noastre și consecința schimbării normelor sociale.
Femeile din Moldova sunt din ce în ce mai recunoscute pentru competențele, cunoștințele, curajul și munca lor. Avem un număr tot mai mare de femei în funcții de conducere în companii și în instituții de stat. Numărul femeilor în funcții elective, de asemenea, crește.
Și exemplul meu este grăitor - am avut o campanie electorală axată pe combaterea corupției și apărarea statului de drept, și moldovenii m-au susținut - în ciuda stereotipurilor cu privire la rolul și locul femeilor, în ciuda unei campanii zgomotoase de discreditare desfășurate de adversarii mei. Oamenii au privit dincolo de gen, dincolo de valul minciunilor și au ales o femeie să conducă lupta lor. Sunt onorată să fiu acea femeie. Și sper că acest vot va inspira mai multe femei să intre în politică și să candideze pentru o funcție aleasă.
În aproape trei decenii de independență, doi dintre președinții Parlamentului Republicii Moldova și doi dintre prim-miniștrii noștri au fost femei. Eu am fost una dintre cele două prim-ministre. Cabinetul meu - pe care l-am ales pe bază de competențe și după merit - a avut o majoritate de ministre femei. În prezent, femeile reprezintă un sfert din toți deputații din Parlamentul Republicii Moldova și 22% din toți primarii.
Am ajuns departe, dar încă nu suficient de departe. Avem o normă în lege care cere partidelor să ofere 40% din locurile pe lista electorală candidaților de orice gen la alegerile parlamentare, dar această regulă nu a fost aplicată în ciclul electoral anterior din cauza schimbării sistemului electoral. Ar trebui să aplicăm această normă la următoarele alegeri parlamentare - sper, la alegerile anticipate ce vor avea loc în acest an.
Mai mult, politica de partid nu este, din păcate, cu adevărat pluralistă în Moldova, pentru că unele partide sunt conduse ca instituții de buzunar ale liderilor și sponsorilor lor - o mare majoritate a acestora fiind bărbați. Chiar dacă avem această normă de reprezentare egală a femeilor și a bărbaților în politică, unii bărbați ar prefera să promoveze femei care nu sunt suficient de curajoase să spună ce gândesc. Am vrea să schimbăm aceste lucruri.
Implicarea femeilor în politică pe picior de egalitate cu bărbații este deja dificilă, atunci când așteptările legate de rolurile sociale nu sunt aceleași. Dar practicile nedrepte, tacticile de discriminare și dezinformare, violența fizică și psihologică le împiedică și mai mult pe femei să candideze.
Din fericire, violența fizică împotriva femeilor candidate se întâlnește rar în Moldova. Dar sunt multe trucuri murdare. În campania prezidențială au fost multe cazuri de insulte, insinuări bazate pe prejudecăți sociale, s-a încercat denigrarea femeilor candidate - inclusiv a mea - pe bază de gen sau anumite norme și așteptări sociale. Acest lucru a fost o problemă mai ales în alegerile locale, în cazul femeilor care au candidat la funcția de primar.
Cei care au folosit aceste tactici au sperat să descurajeze alegătorii să iasă la vot și să convingă candidații să nu participe la alegeri și să nu-și promoveze ideile. Dar s-au înșelat - pot spune cu bucurie că trucurile lor nu au funcționat. Societatea noastră a comparat candidații după merite și competență, le-a evaluat caracterul, nu genul - și a făcut alegerea. Sper că acest exemplu va fi o lecție pentru campaniile viitoare și va servi drept exemplu și inspirație pentru multe alte femei și le va încuraja să încerce să-și facă vocea auzită.
Totuși, prevalența limbajului discriminatoriu, a dezinformării și a discursului de ură din timpul campaniei a lăsat un gust amar în discursul public din Moldova. În consecință, colegii noștri din Parlament au elaborat un proiect de lege care vizează combaterea utilizării limbajului discriminatoriu și al discursului de ură. În acest moment, acest proiect de lege nu a fost încă examinat în plenul Parlamentului.
Drepturile femeilor încă nu sunt pe deplin respectate în țara mea, din păcate. Indicele egalității de gen în Moldova, pentru 2021, a atins scorul de 59 - cu un punct mai mic decât în 2020. Pandemia de Covid-19 a pus o presiune mai mare pe femei, reducând și mai mult participarea lor pe piața muncii, crescând dependența lor de indemnizații sociale și sporind diferența de salarizare dintre bărbați și femei până la 14%. În 2020 a fost înregistrată, de asemenea, o creștere bruscă a numărului de cazuri de violență domestică împotriva femeilor și fetelor - o problemă foarte mare în țara noastră și înainte de pandemie. Trebuie să facem tot ce putem pentru a opri acest flagel care ne sfâșie societatea. Trebuie să punem în aplicare măsuri care să prevină izbucnirile violente și să asigurăm garantarea dreptului femeilor la o viață fără violență.
După cum știm cu toții, violența rareori e semn de putere. Pe măsură ce națiunea noastră crește și se maturizează, sper să plantăm semințe de încredere în sine, autosuficiență și viziune fetelor și băieților noștri, și să ajutăm femeile și bărbații să construiască o societate mai corectă, mai puternică și mai armonioasă, care prețuiește talentul, competența și diversitatea.
Vă mulțumesc”.
Vedeți aici înregistrarea video de la eveniment.
