Președinția Republicii Moldova
DRAGI PRIETENI,
Bine ați venit la acest prestigios forum internațional.
Mă bucur că, datorită unui grup de intelectuali din mai multe țări, astfel de întruniri devin o bună tradiție pentru Republica Moldova. În luna mai a acestui an am avut bucuria să mă întîlnesc cu organizatorii reuniunii la care astăzi ne aflăm, să facem un schimb de opinii și să constatăm că avem viziuni comune asupra unor probleme majore ce vizează momentul istoric pe care îl trăim.
Aș vrea să menționez de la bun început că le sînt recunoscător în mod special inițiatorilor acestei platforme de dialog internațional, deoarece astfel de evenimente sporesc prestigiul intelectual al țării mele pe plan extern. Cred că domniile lor au dreptate atunci cînd susțin că Republica Moldova este cel mai potrivit loc pentru un așa fel de dialog.
Moldova este o țară neutră, situată într-o zonă de o maximă sensibilitate geopolitică sau, așa cum afirmă unii, într-un spațiu de fractură, de tensiune între Est și Vest. În acest sens, noi tindem ca statul nostru să devină un factor de echilibru geopolitic, de convergență, de confluență între cele două părți ale continentului nostru, care încă mai rămîne divizat pe niște motive artificiale. Moldova poate și trebuie să-și afirme din plin vocația de punte de aur între Occident și Orient.
Poporul nostru are o identitate colectivă bivalentă: orientală și occidentală. Ca apartenență religioasă sîntem ortodocși ‒ deci orientali, iar ca identitate lingvistică și culturală sîntem latini ‒ deci occidentali. Și orice încercare de a ne remodela în mod artificial, de a ne anula una dintre cele două componente ale esenței noastre colective și de a ne impune tipare străine este contraproductivă și chiar nocivă. Altfel zis, dată fiindu-ne identitatea, dar și poziția noastră geografică, Moldova nu-și poate permite să se alieze cu Rusia împotriva Europei sau cu Europa împotriva Rusiei.
Dimpotrivă, Moldova poate și trebuie să contribuie la apropierea dintre Rusia și Europa. Adică, țara noastră trebuie să-și asume misiunea istorică de factor activ și pozitiv în realizarea marelui proiect de unitate continentală, pe care Charles de Gaulle îl definea prin conceptul „Axa Paris-Berlin-Moscova”.
Tema conferinței de astăzi este una de importanță pentru toate popoarele lumii. De la capitalismul clasic, bazat pe etica muncii, pe responsabilitatea socială și pe principiul proximității, pe care îl cunoaștem din istorie, în ultimele decenii s-a impus un model diametral opus. Mondializarea a permis o concentrare de capital fără precedent în istorie, producînd dezechilibre economice catastrofale între țări și regiuni, dar și între păturile sociale din „Vestul bogat” de altădată.
Unul dintre efectele grave ale acestui model al globalizării îl constituie migrația în masă a milioane de oameni dezrădăcinați care au devenit forță de muncă necalificată pe piețele externe. În acest sens, Moldova este una dintre cele mai afectate de pe continent, din care circa un milion de moldoveni, aproape 1/3 din populația țării, sînt nevoiți să-și cîștige existența peste hotare.
În calitatea mea de fost ministru al economiei și de vicepremier responsabil de blocul economico-financiar al Guvernului, dar și de doctor în economie, știu bine că gravele probleme social-economice pe care le are Republica Moldova nu sînt cauzate de nedorința guvernelor perindate de a urma directivele sugerate din exterior timp de douăzeci și cinci de ani, ci tocmai de urmarea lor excesiv de docilă. Anume după o tranziție ce durează deja de un sfert de veac, Moldova trebuie să-și regîndească paradigma de dezvoltare economică. La baza acestei noi concepții de renaștere economică nu va sta nici „izolaționismul economic”, nici sfidarea normelor de schimburi internaționale.
Totuși, fără anumite elemente de protecționism economic sau de „patriotism economic” Moldova nu are nici o șansă să depășească starea de subdezvoltare.
Este bine cunoscut faptul că societatea moldovenească este una divizată pe criterii geopolitice, istorice și etnolingvistice. Însă, dacă preferințele noastre de ordin ideologic sau cultural ne divizează, atunci naționalismul economic reprezintă factorul fundamental de unitate națională, o platformă largă, comună, în cadrul căreia trebuie să se regăsească toți patrioții țării noastre.
Or, expertiza de care ne putem bucura astăzi din partea unor personalități ilustre prezente la reuniune este una indispensabilă. A căuta soluții de alternativă „capitalismului financiar” nu înseamnă doar a rămîne în zona unor reflecții strict academice, ci a genera concepții viabile, ce ar cuprinde dimensiunea geopolitică, politico-juridică și financiar-economică.
Moldova nu poate accepta statutul de periferie sau de semi-periferie în sistemul global de tip imperial. Practicile colonialismului economic ar trebui lăsate în trecut.
De altfel, pentru a aminti că nu este vorba de fenomene ce ar afecta doar țări mici ca Republica Moldova, aș dori să aduc în acest sens două exemple:
1. Problemele pe care le are o supraputere precum Rusia în dialogul ei dificil cu Occidentul sînt legate într-o măsură considerabilă de faptul că această țară nu dorește să cedeze suveranitatea sa economică în favoarea corporatocrației. Adică, Vladimir Putin este un suveranist, care pornește în dialogul său cu lumea de la interesele naționale ale propriei țări.
2. Ultimele alegeri din Statele Unite au adus în fruntea acestei hiperputeri un exponent al aceluiași curent suveranist, Donald Trump, care a făcut din principiul „America First” elementul-cheie al programului său politic.
În calitatea mea de Președinte al Republicii Moldova vreau să declar, în mod ferm și răspicat, și cu această ocazie, că sînt adeptul curentului suveranist de gîndire și de acțiune.
A sosit momentul să ne debarasăm de miturile neoliberale, potrivit cărora succesul economic al unei societăți este garantat de așa-numitul „small government”, adică de retragerea statului din fața unei piețe care se autoreglează, urmînd principiul magic al „mâinii invizibile”. Avem nevoie de un stat puternic, în stare să stabilească reguli echitabile de liberă concurență, să creeze și să vegheze respectarea unor condiții juridice, fiscale și creditare optime, să opereze cu instrumentele vamale în avantajul producătorului și al pieței interne. Teza despre primatul economicului asupra politicului trebuie abandonată, fiindcă anume factorul politic este cel care trebuie să-și asume destinul poporului, luînd în considerare interesele întregii colectivități, pornind de la principiul echității și solidarității sociale, iar nu doar interesul de a dobîndi supraprofituri, ca în cazul unor actori economici privați cînd este vorba de megastructurile multinaționale.
Desigur, Moldova este astăzi o țară puternic de-suveranizată, fiind afectată de influențe nu întotdeauna benefice din exterior. Dar la fel stau lucrurile cu mai toate statele lumii. Anume acesta este unul dintre efectele cele mai dramatice ale globalizării unipolare, ce dezvoltă un nou tip de imperialism, unul extrateritorial cu toate consecințele lui nefaste.
Noua arhitectură globală, în care fiecare țară să se poată afirma din plin, presupune dezvoltarea unor procese integraționiste care să cuprindă un număr suficient de țări, pentru a le permite acestora să dispună de o pondere strategică, geopolitică și economică în stare să facă față unei concurențe globale acerbe. Și dacă e vorba de apariția mai multor poli strategici, Moldova nu poate evita asocierea cu unul dintre grupurile de țări de care o leagă o multitudine de factori ‒ prin urmare, singura opțiune realistă pentru Moldova, condiționată de întreaga ei istorie, este cea eurasianistă. Or, între Lisabona și Vladivostok, calea spre unitatea continentală trece prin Republica Moldova.
DRAGI PRIETENI,
Datorită eforturilor conjugate ale dumneavoastră, Moldova devine tot mai activă pe plan internațional, ceea ce înseamnă că șansele Chișinăului de a deveni un loc de elaborări strategice cu impact continental cresc în mod considerabil.
Mă bucură faptul că la întîlnirea de astăzi ne-au onorat cu prezența oameni de valoare din Europa Occidentală, Federația Rusă, dar și din alte țări din regiune. Sînt sigur că, dacă vom fi la fel de perseverenți, solidari și motivați să determinăm schimbări pozitive cu impact istoric asupra viitorului nostru, atunci la cea de-a treia reuniune a Forumului de la Chișinău vom fi mai numeroși, dar și mai convingători la nivel mondial.
Aș vrea să vă asigur, stimați oaspeți, că aveți în persoana mea un prieten bun, un susținător sincer și fidel. Vă aștept în Republica Moldova oricînd aveți dorința să veniți, cu prilejul unor lecții publice, mese rotunde, lansări de carte sau altor evenimente, întru fortificarea schimbului reciproc de idei, gînduri și viziuni.
Închei discursul așa cum o spunem noi de generații: Doamne ajută!
Vă mulțumesc!
