Discursul Președintelui Republicii Moldova cu prilejul aniversarii a 100-a a proclamării Republicii Democratice Moldovenești

STIMAT PUBLIC,
DRAGI COLEGI, STIMAȚI CONCETĂȚENI, 

Îmi face plăcere să vă salut la acest eveniment semnificativ.
Știm cu toții că ziua de 2 decembrie 1917 a fost deosebit de importantă în istoria statalității moldovenești. Mă bucur că, anume în perioada mandatului meu, se împlinesc 100 de ani de la acel moment istoric.

Această coincidență fericită pentru mine ne-a permis să organizăm, sub egida Președintelui Republicii Moldova, o Adunare festivă de celebrare a datei de 2 decembrie.

Astăzi sărbătorim un Centenar de mare simbolism, care ne amintește că moldovenii au avut întotdeauna dorința de a-și redobîndi independența, de a-și asigura statalitatea și de a stăpîni propriul teritoriu.

În discursul meu îmi voi permite să menționez cîteva etape hotărîtoare în formarea statalității din 1917. 

Să ne amintim că, la începutul secolului al XX-lea, în Basarabia (Moldova de Est), ia amploare o puternică mișcare de renaștere națională a moldovenilor. Acea mișcare se integra perfect în tabloul general al afirmărilor identitare și naționale din lume. 

Evenimentele de cotitură pentru moldoveni s-au produs în contextul revoluțiilor din Rusia în 1917. Anume în condițiile evenimentelor revoluționare și ale Primului Război Mondial, pe teritoriul istoric al Moldovei dintre Prut şi Nistru, a fost posibilă exprimarea voinței poporului pentru restabilirea statalității moldovenești.

Pe fundalul democratizării vieții politice din 1917, în Basarabia sînt înființate: Partidul Național Moldovenesc, Partidul Progresist Moldovenesc, Partidul socialist-revoluționar moldovenesc, Partidul țărănesc democratic. Deci am avut un pluripartidism veritabil. Toate aceste partide au pledat pentru pace, reformă agrară, valori național-culturale ale poporului băștinaș și renaștere a statalității moldovenești.

La numeroasele întruniri ale celor cca 300 000 de ostași moldoveni de pe fronturile Primului Război Mondial, la congresele țăranilor, intelectualilor, muncitorilor, studenților, proprietarilor, clerului, în primăvara-toamna anului 1917 s-a cerut autonomie pentru Basarabia, autocîrmuire națională, Republică Moldovenească, instruire în școli în limba moldovenească.

Evenimentele decisive au avut loc în toamna anului 1917. În perioada 20-25 octombrie 1917, la Chișinău, şi-a desfășurat lucrările Congresul Ostașilor Moldoveni, care adunase delegați de pe toate fronturile.

Sprijinindu-se pe statalitatea multiseculară a poporului moldovenesc, Congresul ostașilor moldoveni – circa 600 de membri – a declarat „autonomia teritorială și politică a Basarabiei” și au pus baza formării unui parlament temporar - Sfatul Țării, a cărui menire din start a fost să asigure consolidarea statalității, nu cedarea ei ulterioară. Dar acel subiect al cedărilor și trădărilor îl voi lăsa pentru a-l analiza cu altă ocazie.

Deci, revenind la Congresul ostașilor moldoveni, aflăm că el a trasat principiile de activitate a Sfatului Țării, a stabilit sarcini concrete de consolidare a puterii de stat, a preconizat constituirea guvernului, care urma să realizeze suveranitatea statală a Moldovei.

Este de notat că acel Congres a decis, de asemenea, ca în componența Sfatului Țării să fie incluși 120 de deputați: 84 de locuri urmau să revină moldovenilor și 36 –minorităților naționale. Raportul era de 70% la 30%, dovadă că a fost promovată o politică a toleranței, cum este bine într-o societate polietnică. 

La ședința din 2 decembrie 1917, Sfatul Țării adopta Declarația prin care proclama crearea statului Republica Democratică Moldovenească. Este exact ceea ce sărbătorim noi astăzi!

Din primele zile ale existenței sale și, îndeosebi după proclamarea Republicii Democratice Moldovenești, Sfatul Țării a luat în dezbateri sute de chestiuni dintre cele mai arzătoare: implementarea principiilor de administrare a republicii, stoparea anarhiei, organizarea unităților militare moldovenești, stabilirea contactelor cu țările vecine, dezvoltarea sistemului de învăţămînt ş. a.

În cadrul dezbaterilor Sfatului Țării, s-a decis ca limba oficială a statului să fie limba moldovenească, iar limba rusă să fie limbă „neutră”.

Proiectul Constituției Republicii Moldovenești, pregătit la indicația Sfatului Țării, art. 78, stipula: „Limba moldovenească, limba oficială a statului, este obiect de învățătură obligator în toate școlile republicii”.

Sfatul Tarii formează asemenea structuri importante pentru un stat democratic, precum: Guvernul RDM, Banca Națională a Moldovei, Cancelaria de Stat, Armata Națională a RDM, Miliția Națională, Vama RDM ș.a.

Merită de menționat că, după 2 decembrie 1917, Republica Democratică Moldovenească în politica externă a pledat pentru recunoaștere internațională.

Astfel, de exemplu, la 6 decembrie 1917 emisarii Guvernului Sovietic S. Cuib şi N. Simonov, în ședința publică a Sfatului Țării, au salutat crearea Republicii Democratice Moldovenești, întemeiate pe principiul autodeterminării popoarelor.

Tot în decembrie 1917, guvernele Franței și României își deschid la Chișinău, în Republica Democratică Moldovenească, consulate diplomatice.

Toate aceste informații, care există în arhivele din țară și străinătate, demonstrează că Republica Democratică Moldovenească a fost un stat pe deplin format, care a dus o politică externă activă pentru a dobîndi recunoaștere internațională și a deveni stat suveran și independent.

Indiferent de soarta dramatică a Republicii Democratice Moldovenești, aceasta a constituit nu doar un fenomen istoric, ci și unul politico-juridic de restabilire a statalității moldovenești. Statul suveran și independent Republica Moldova își are legitimitatea și continuitatea sa în epoca contemporană și, datorită faptului împlinit – proclamării, la 2 decembrie 1917, a Republicii Democratice Moldovenești.

DOAMNELOR SI DOMNILOR!

A venit timpul să o spunem franc, țara proclamată de străbunii noștri, atunci, la 2 decembrie 1917, nu le-a convenit tuturor puterilor din vecinătate sau de pe continent.

Anume din această cauză toate încercările conducătorilor Republicii Democratice Moldovenești de a dobîndi o largă recunoaștere internațională în anii 1917-1918 s-au soldat cu eșec.

Statele implicate în Primul Război Mondial, deși au anunțat că recunosc drepturile moldovenilor de a forma statul propriu, în realitate au permis, în 1918, demolarea cu forța armelor străine a statului moldovenesc, au desconsiderat voință poporului de a-și făuri un propriu stat, suveran și independent.

Azi înțelegem că istoria a fost dură cu poporul nostru atunci, în 1918. În prezent însă, datorita circumstanțelor geopolitice din secolul al XX-lea, și prin voința poporului moldovenesc, sîntem un stat independent și avem împlinit visul generațiilor de la 1917.

Indiscutabil, Republica Moldova de astăzi este o continuare legitimă, istorică și de drept a Moldovei istorice și a Republicii Democratice Moldovenești, creată la 2 decembrie 1917. Statul nostru are o populație majoritară moldovenească, este așezat pe teritoriu moldovenesc (al Moldovei istorice), poartă simboluri statale moldovenești, folosește limba moldovenească, se bazează pe patrimoniul spiritual-cultural moldovenesc.

Republica Moldova în prezent are cea mai mare recunoaștere internațională și are toate condițiile interne și externe să devină un stat democratic și prosper.

STIMAȚI CONCETĂȚENI,

Pentru marele jubileu de 100 de ani de la proclamarea Republicii Democratice Moldovenești, am emis un decret și am creat o comisie de stat. Au fost organizate mai multe manifestări și conferințe:

-„Mișcarea populară pentru formarea Republicii Moldovenești: Congresul ostașilor moldoveni (20-27 octombrie 1917)”,

-„Republica Democratică Moldovenească (1917-1918): fenomenul parlamentarismului și multipartidismului în evoluție istorică”,

- Expoziția de cărți și exponate despre istoria Republicii Democratice Moldovenești.

Comisia de stat a propus, de asemenea, emiterea unei monede jubiliare, dedicate Centenarului de la proclamarea Republicii Democratice Moldovenești, editarea unor lucrări și pregătirea unui film documentar tematic la acest subiect.

Totodată, în contextul manifestațiilor de astăzi:
- mă adresez Parlamentului și Guvernului să introducă data de 2 decembrie în lista sărbătorilor oficiale ale statului nostru - proclamarea Republicii Democratice Moldovenești;

- solicit Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, împreună cu asociațiile de istorici din țară, să introducă în manualele de istorie compartimentul dedicat Republicii Democratice Moldovenești;

- solicit Guvernului, împreună cu asociațiile istoricilor, să editeze, pe parcursul anului 2018, ediții științifice, dedicate istoriei Republicii Democratice Moldovenești și evoluției statalității moldovenești în epoca contemporană.

Chiar dacă nu toate aceste solicitări vor fi acceptate de către actuala guvernare, eu vă asigur că, în cele din urmă, guvernările vor pleca, dar obiectivele noastre vor fi atinse.
Fiindcă, atîta timp cît vom păstra statalitatea, vom ști să-i promovăm simbolurile și valorile. Iar, cît timp vom promova valorile și simbolurile statalității, atîta timp va dăinui Republica Moldova.
Vă mulțumesc pentru atenție și încă o dată – felicitări tuturor!

SĂ TRĂIASCĂ STATUL MOLDOVENESC!